(Clinical, laboratory, and radiologic characteristics of patients with initial false negative SARS-CoV-2 nucleic acid amplification test results)
Caitlin M. Dugdale, Melis N. Anahtar, John J. Chiosi, etal. https://academic.oup.com/ofid/advance- article/doi/10.1093/ofid/ofaa559/5999190 03 Decembrie 2020
Rezumat
Diagnosticul COVID-19 consta în detectarea ARN SARS-CoV-2 în exudatul nazofaringian (NP) sau tractul respirator inferior (LRT), utilizând testele de amplificare ale acidului nucleic (NAAT). Sensibilitatea unui test NAAT SARS-CoV-2 variază între 70-95%, datorită factorilor virali, gazdă și de laborator. La o probă nazofaringiană sensibilitatea cea mai mare a NAAT ( 80- 95%) este în primele 5 zile de la debutul simptomelor și scade ˂ 80% după 5 zile.
Colectarea suboptimală compromite sensibilitatea NAAT. Probele din tractul respirator inferior au o sensibilitate mai bună pentru detectarea SARSCoV-2. Posibilele rezultate fals negative ale NAAT au condus la recomandarea repetării când exista suspiciunea clinică pentru COVID-19. Frecvența rezultatelor fals negative și caracteristicile pacienților cu rezultate fals negative rămân parţial înțelese. Autorii studiului au stabilit definiția cazului cu rezultate fals negative, au determinat frecvenţa rezultatelor rezultate fals la pacienţii cu NAAT repetat, caracteristicile clinice, radiologice și de laborator al pacienților cu rezultate fals negative pe perioada creșterii cazurilor COVID-19 din primăvara anului 2020 în Boston.
Definiția cazurilor fals negative: subiecții cu ≥1 probe nazofaringiene negative la NAAT, urmate de un test NAAT pozitiv în termen de 14 zile (incubația SARS-CoV-2) din oricare prelevat (nazofariningian, spută, aspirat bronșic) în timpul aceluiași episod de boală. Înțelegerea frecvenței și caracteristicilor asociate testelor NAAT-nazofaringicene este esențială pentru diagnosticul COVID- 19.
Studiul a relevat o frecvență scăzută (2,2%) de pozitivare a NAAT-SARS-CoV-2 la repetarea testelor NAAT (ințtial negative) în timpul aceluiași episod de boală. Vârful frecvenței rezulktatelor fals negative la subiecții cu teste repetate s-a corelat cu vârful testelor NAAT pozitive din aceași perioadă. Majoritatea pacienților cu rezultate fals negative au prezentat simptome și imagini radiologice tipice de COVID-19 la momentul testului negativ inițial, iar CT toracic a prezentat imagini de pneumonie. 18% din testele fals negative se explică prin efectuarea testării prea devreme raportat la debutul simptomelor (0-1 zile, sarcină virală nazofaringiană fiind nedetectabilă), iar 38% din testele fals negative s-au efectuat fie în stadiul tardiv fie provin de la pacienți cu forme de boală cu afectarea predominantă a tractului respirator inferior. Rezultatele demonstrează că 2 teste NAAT-nazofaringiene negative pot să nu fie suficiente pentru diagnostic când suspiciunea clinică COVID- 19 este mare.
28% dintre pacienții cu rezultate fals negativ inițial, au necesitat mai mult de 2 teste NAAT- NP pentru detectarea SARS-CoV-2. După 2 teste NAAT- nazofaringiene negative, randamentul testelor nazofaringiene suplimentare scade, fiind necesară testarea din tractul respirator inferior la pacienții cu simptome persistente sau agravante. 53% dintre pacienții cu 2 teste NP- FN, au fost diagnosticați prin testarea LRT. Sarcina virală în tractul respirator inferior este mai mare decât nazofaringian la pacienții cu boala pulmonară. Corelarea rezultatelor NAAT cu valorile Ct asociate, a aratat ca multe teste inițiale NAAT au fost negative deoarece au fost efectuate foarte devreme sau într-un moment tardiv al bolii, când încărcăturile virale în căile respiratorii superioare pot fi mai mici, rezultând o sensibilitate mai redusă NAAT din nazofaringiene. Când se testează pacienții în primele 24 de ore de la debutul simptomelor, o singură repetare NAAT din nazofaringe în termen de 7 zile oferă fiabilitate în detectarea SARS-CoV-2. Dacă testul NAAT inițial negativ a fost obținut după 7 zile de simptome, iar al doilea NAAT nazofaringe este negativ, trebuie efectuat un NAAT din tractul respirator inferior cand persistă suspiciunea clinică COVID-19. Este neclar dacă pacienții cu NAAT- din nazofaringe fals negativ pot transmite COVID-19. În acest studiu jumătate dintre pacienții cu rezultat fals negativ inițiale au avut ulterior NAAT- din nazofaringe pozitive.
Pacienții simptomatici cu NAAT negativ, cu suspiciune clinică ridicată, trebuie să ramană izolați. Când suspiciunea clinică este mare iar imaginile CT toracice sunt tipice pentru pneumonia COVID-19, se recomandă testarea NAAT din tractul respirator inferior. Autorii recomandă repetarea NAAT la pacienții cu simptome sau semne imagistice tipice de COVID-19, în special la cei la care testarea inițială a fost efectuata devreme (în prima zi de la debutul simptomelor) sau târziu (> 1 săptămână după apariția simptomelor), sau la cei care provin din comunități în care prevalența COVID-19 este ridicată.