Proteză cu interfață neurală bidirecțională fabricată în România – Academia de Ştiinţe Medicale

×

Proteză cu interfață neurală bidirecțională fabricată în România

publicat la 8 aprilie 2025

Proteză cu interfață neurală bidirecțională fabricată în România

Proteza neurală a fost concepută în proiectul ARMIN (Arm neuroprosthesis equipped with artificial skin and sensorial feedback – EEA-RO-NO-2018-0390, 2019 – 2024) și a fost fabricată în proiectul European NerveRepack (Intelligent neural system for bidirectional connection with exoprostheses and exoskeletons, ctr. nr. 101112347, HORIZON-KDT-JU-2022-2-RIA-Topic-1, 2023 – 2027).

Academia de Științe Medicale a participat în proiectul ARMIN împreună cu alți patru parteneri din Romania și un partener din Norvegia. Colectivul de medici din Academia de Științe Medicale care a participat la activitățile de cercetare din proiectul ARMIN a fost coordonat de Profesor universitar medic Adrian Gheorghe Barbilian (Cercetător Științific gradul I).

Partenerii din proiectul ARMIN au continuat cercetările în proiectul NerveRepack (coordonat de IMT Bucuresti), împreună cu alți 22 de parteneri din 10 țări europene. Colectivul de medici care participă la activitățile de cercetare din proiectul NerveRepack este coordonat de Profesor universitar medic Ana Maria Oproiu, șef secție clinică chirurgie plastică, SUUB/ UMF Carol Davila.

Principalul element de noutate al protezei de antebraț îl reprezintă interfața neurală care asigură conectarea wifi bidirecțională a protezei cu sistemul nervos al pacientului cu amputație de antebraț (figura 1).

Interfața neurală conține două tipuri de electrozi:

Electrozi care captează semnalele neurale din fascicolele motorii ale nervilor; aceste semnale sunt trimise wifi la sistemul de control al protezei pentru a comanda mișcările acesteia;
Electrozi care stimulează fascicolele senzoriale ale nervilor pacientului cu semnale de la senzorii de presiune de pe degetele protezei pentru a-i genera pacientului senzații de feedback tactil.

Precedentul articol

Ziua Mondială a Sănătăţii, 7 aprilie 2025

Proteză cu interfață neurală bidirecțională fabricată în România

Proteză cu interfață neurală bidirecțională fabricată în România Proteza neurală a fost concepută în proiectul ARMIN (Arm neuroprosthesis equipped with artificial skin and sensorial feedback – EEA-RO-NO-2018-0390, 2019 – 2024) și a fost fabricată în proiectul European NerveRepack (Intelligent neural system for bidirectional connection with exoprostheses and exoskeletons, ctr. nr. 101112347, HORIZON-KDT-JU-2022-2-RIA-Topic-1, 2023 – 2027). Academia de Științe Medicale a participat în proiectul ARMIN împreună cu alți patru parteneri din Romania și un partener din Norvegia. Colectivul de medici din Academia de Științe Medicale care a participat la activitățile de cercetare din proiectul ARMIN a fost coordonat de Profesor universitar medic Adrian Gheorghe Barbilian (Cercetător Științific gradul I). Partenerii din proiectul ARMIN au continuat cercetările în proiectul NerveRepack (coordonat de IMT Bucuresti), împreună cu alți 22 de parteneri din 10 țări europene. Colectivul de medici care participă la activitățile de cercetare din proiectul NerveRepack este coordonat de Profesor universitar medic Ana Maria Oproiu, șef secție clinică chirurgie plastică, SUUB/ UMF Carol Davila. Principalul element de noutate al protezei de antebraț îl reprezintă interfața neurală care asigură conectarea wifi bidirecțională a protezei cu sistemul nervos al pacientului cu amputație de antebraț (figura 1). Interfața neurală conține două tipuri de electrozi: Electrozi care captează semnalele neurale din fascicolele motorii ale nervilor; aceste semnale sunt trimise wifi la sistemul de control al protezei pentru a comanda mișcările acesteia; Electrozi care stimulează fascicolele senzoriale ale nervilor pacientului cu semnale de la senzorii de presiune de pe degetele protezei pentru a-i genera pacientului senzații de feedback tactil.
Ziua Mondială a Sănătăţii, 7 aprilie 2025

Ziua Mondială a Sănătăţii, 7 aprilie 2025 Mesaj al Academiei de Ştiinţe Medicale Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătăţii, Biroul Executiv al Academiei de Ştiinţe Medicale urează tuturor echipelor din sistem ”La mulţi ani, să rămână unite în respect şi preţuire pentru toţi cei care le cer ajutorul”. Este o perioadă de mari frământări, de mari schimbări, dar, pentru noi toţi, oamenii sistemului, raţiunea, echilibrul, solidaritatea şi acţiunea nu pot fi alterate. Trebuie să facem faţa noilor provocări. Inteligenţa artificială, era noilor terapii, noilor tehnologii, digitalizarea ne obligă să ne adaptăm rapid schimbărilor, fără să fie afectată sănătatea pacienţilor, sănătatea noastră. Noile terapii îşi croiesc drum, acolo unde medicii reuşesc să le impună. Nevoia de servicii medicale de calitate, accesibile şi moderne este din ce în ce mai mare şi, de aceea, este oportun să dezvoltăm un sistem medical bazat pe prevenţie şi acces uşor la consultaţii. Tema sub care se defăşoară în acest an campania de informare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este „Inceputuri sănătoase, viitor plin de speranță/Healthy beginnings, hopeful futures”. Potrivit OMS, sănătatea mamelor și a nou-născuților stă la baza unor familii puternice și a unei comunități sănătoase. Femeile și familiile din întreaga lume au nevoie de îngrijire de calitate, care să le ofere sprijin fizic și emoțional, înainte, în timpul și după naștere. Din păcate, potrivit celor mai recente estimări, aproape 300.000 de femei își pierd viața în fiecare an din cauza complicațiilor legate de sarcină sau naștere, în timp ce peste 2 milioane de nou-născuți mor în prima lună de viață, iar alți aproape 2 milioane se nasc fără viață. Asta înseamnă, în medie, o viață pierdută la fiecare 7 secunde, o tragedie care ar putea fi prevenită, mai precizează OMS, pe site-ul instituției. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății consideră că sistemele de sănătate trebuie să se adapteze și să evolueze pentru a răspunde provocărilor complexe care afectează sănătatea maternă și a nou-născuților. Acestea nu se limitează doar la complicații obstetricale, ci includ și probleme de sănătate mintală, boli netransmisibile și accesul la planificare familială. Această zi a fost gândită ca zi mondială de conștientizare a sănătății. Dar, în realitate, fiecare zi ar trebui să fie Ziua Mondială a Sănătății, pentru că, în fiecare zi, trebuie să ne amintim cât de valoroasă este sănătatea și cât de mult ne influențează viața. La mulţi ani tuturor şi o sănătate cât mai bună! Prof. univ. dr. Mircea Beuran Preşedinte Academia de Ştiinţe Medicale
Buletinul Științific al Academiei de Științe Medicale – Nr.146/ 4 aprilie 2025

Pentru a citi întregul buletin științific, click aici: Buletin stiintific nr.146

Proteză cu interfață neurală bidirecțională fabricată în România

Proteză cu interfață neurală bidirecțională fabricată în România Proteza neurală a fost concepută în proiectul ARMIN (Arm neuroprosthesis equipped with artificial skin and sensorial feedback – EEA-RO-NO-2018-0390, 2019 – 2024) și a fost fabricată în proiectul European NerveRepack (Intelligent neural system for bidirectional connection with exoprostheses and exoskeletons, ctr. nr. 101112347, HORIZON-KDT-JU-2022-2-RIA-Topic-1, 2023 – 2027). Academia de Științe Medicale a participat în proiectul ARMIN împreună cu alți patru parteneri din Romania și un partener din Norvegia. Colectivul de medici din Academia de Științe Medicale care a participat la activitățile de cercetare din proiectul ARMIN a fost coordonat de Profesor universitar medic Adrian Gheorghe Barbilian (Cercetător Științific gradul I). Partenerii din proiectul ARMIN au continuat cercetările în proiectul NerveRepack (coordonat de IMT Bucuresti), împreună cu alți 22 de parteneri din 10 țări europene. Colectivul de medici care participă la activitățile de cercetare din proiectul NerveRepack este coordonat de Profesor universitar medic Ana Maria Oproiu, șef secție clinică chirurgie plastică, SUUB/ UMF Carol Davila. Principalul element de noutate al protezei de antebraț îl reprezintă interfața neurală care asigură conectarea wifi bidirecțională a protezei cu sistemul nervos al pacientului cu amputație de antebraț (figura 1). Interfața neurală conține două tipuri de electrozi: Electrozi care captează semnalele neurale din fascicolele motorii ale nervilor; aceste semnale sunt trimise wifi la sistemul de control al protezei pentru a comanda mișcările acesteia; Electrozi care stimulează fascicolele senzoriale ale nervilor pacientului cu semnale de la senzorii de presiune de pe degetele protezei pentru a-i genera pacientului senzații de feedback tactil.
Ziua Mondială a Sănătăţii, 7 aprilie 2025

Ziua Mondială a Sănătăţii, 7 aprilie 2025 Mesaj al Academiei de Ştiinţe Medicale Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătăţii, Biroul Executiv al Academiei de Ştiinţe Medicale urează tuturor echipelor din sistem ”La mulţi ani, să rămână unite în respect şi preţuire pentru toţi cei care le cer ajutorul”. Este o perioadă de mari frământări, de mari schimbări, dar, pentru noi toţi, oamenii sistemului, raţiunea, echilibrul, solidaritatea şi acţiunea nu pot fi alterate. Trebuie să facem faţa noilor provocări. Inteligenţa artificială, era noilor terapii, noilor tehnologii, digitalizarea ne obligă să ne adaptăm rapid schimbărilor, fără să fie afectată sănătatea pacienţilor, sănătatea noastră. Noile terapii îşi croiesc drum, acolo unde medicii reuşesc să le impună. Nevoia de servicii medicale de calitate, accesibile şi moderne este din ce în ce mai mare şi, de aceea, este oportun să dezvoltăm un sistem medical bazat pe prevenţie şi acces uşor la consultaţii. Tema sub care se defăşoară în acest an campania de informare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este „Inceputuri sănătoase, viitor plin de speranță/Healthy beginnings, hopeful futures”. Potrivit OMS, sănătatea mamelor și a nou-născuților stă la baza unor familii puternice și a unei comunități sănătoase. Femeile și familiile din întreaga lume au nevoie de îngrijire de calitate, care să le ofere sprijin fizic și emoțional, înainte, în timpul și după naștere. Din păcate, potrivit celor mai recente estimări, aproape 300.000 de femei își pierd viața în fiecare an din cauza complicațiilor legate de sarcină sau naștere, în timp ce peste 2 milioane de nou-născuți mor în prima lună de viață, iar alți aproape 2 milioane se nasc fără viață. Asta înseamnă, în medie, o viață pierdută la fiecare 7 secunde, o tragedie care ar putea fi prevenită, mai precizează OMS, pe site-ul instituției. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății consideră că sistemele de sănătate trebuie să se adapteze și să evolueze pentru a răspunde provocărilor complexe care afectează sănătatea maternă și a nou-născuților. Acestea nu se limitează doar la complicații obstetricale, ci includ și probleme de sănătate mintală, boli netransmisibile și accesul la planificare familială. Această zi a fost gândită ca zi mondială de conștientizare a sănătății. Dar, în realitate, fiecare zi ar trebui să fie Ziua Mondială a Sănătății, pentru că, în fiecare zi, trebuie să ne amintim cât de valoroasă este sănătatea și cât de mult ne influențează viața. La mulţi ani tuturor şi o sănătate cât mai bună! Prof. univ. dr. Mircea Beuran Preşedinte Academia de Ştiinţe Medicale
Parteneriat strategic în domeniul sănătății și cercetării între România și Republica Moldova

Parteneriat strategic în domeniul sănătății și cercetării între România și Republica Moldova Academia de Științe Medicale din România, Asociația One Health Academician Nicolae Manolescu Strunga și Academia de Științe a Moldovei au semnat un protocol de colaborare care vizează dezvoltarea și implementarea de proiecte comune în domeniul „One Health”. Acordul are ca obiective realizarea de studii și cercetări în domenii conexe sănătății umane, veterinare și de mediu, organizarea de evenimente, conferințe și workshop-uri pe teme de actualitate, schimbul de date, expertiză și bune practici în domeniul cercetării, precum și sprijin reciproc în cadrul programelor de finanțare naționale și internaționale. Documentul a fost semnat de către președintele Academiei de Științe Medicale, Prof. Dr. Mircea Beuran, președintele Asociației „One Health”, Prof. Dr. Ioan Sîrbu, și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Acad. Ion Tighineanu.