Academia de Ştiinţe Medicale (ASM) este o instituţie publică naţională cu activitate în domeniul cercetării medicale şi farmaceutice, entitate subordonată Ministerului Sănătăţii Publice.

Încă de la înfiinţarea ei în 1969, A.S.M. a elaborat, împreună cu Ministerul Sănătăţii programele prioritare de dezvoltare a cercetării medicale şi farmaceutice din țara noastră.

În activitatea de organizare a cercetării medicale, s-a optat pentru programele de cercetare pluridisciplinare, periodizate, revizuite şi actualizate anual. Ele se sprijineau în mare masură pe cercetările în curs de efectuare în unităţile de cercetare şi de învăţământ superior medico-farmaceutic. Programele elaborate de A.S.M. au rolul de a dezvolta noi linii de cercetare în contextul tendinţelor ce se manifestă pe plan național şi internaţional.

Programul prioritar a fost un document de o excepţională importanţă, menit să precizeze sarcinile privind ocrotirea sănătăţii, prioritizarea lor în raport cu incidența cea mai mare pe grupurile țintă şi cu posibilităţile cercetătorilor de a soluţiona respecctivele probleme.

Conducerea A.S.M. a elaborat obiective tematice obligatorii pentru unităţile de cercetare: programe prioritare, teme nominalizate, teme contractate, acordarea de asistenţă tehnică şi metodologică. La acestea se mai adăugau măsurile preconizate de unificare a forțelor de cercetare, indiferent unde se făcea cercetarea, în producţie, în învăţământ sau în institute de cercetare departamentală. Obiectivele propuse s-au putut realiza ca urmare a metodologiei de coordonare a activităţilor desfăşurate de institutele şi centrele din subordinea A.S.M. Metodologia utilizată se baza pe concentrarea efortului de efectuare a cercetărilor şi pe formarea de specialişti cu pregătire superioară; coordonarea cercetărilor ce se efectuau în ţara noastră în domeniul medical şi farmaceutic. Coordonarea şi monitorizarea programelor de cercetare se înscriu în metodologia elaborării programelor şi direcțiilor de cercetare medico- farmaceutică.

Prin programele elaborate, activitatea de cercetare ştiinţifică medicală a A.S.M. a fost profilată pe 4 direcţii principale: cercetări de biologie medicală, cercetări în domeniul medicinei preventive, cercetări în domeniul medicinii clinice şi în special în domeniul bolilor cronice cu largă răspândire în masă şi cercetări în domeniul medicamentului.

În scopul stimulării şi al obţinerii unei eficienţe sporite a cercetarilor desfăşurate în unităţile coordonate de ASM, au început din 1972 primele planuri unice de cercetare științifică medicală. Concepţia unitară care a stat la baza elaborării planului unic a asigurat orientarea cercetării medicale pe perioade mai lungi de timp şi totodată a făcut posibilă elaborarea studiilor de prognoză. Studiile au fost orientate spre cunoaşterea atât a stadiului dezvoltării ştiinţelor medicale cât şi a tendințelor de evoluţie, de dezvoltare a tehnologiei şi progresului tehnic. Cu alte cuvinte, abordarea cercetărilor ştiinţifice medicale pe perioadele definite (de 5 ani) a contribuit atât la o mai bună cunoaştere a studiului domeniului investigat, a tendintelor de dezvoltare şi a evoluţiei spre care se îndreaptau cercetările pe plan naţional şi internaţional.

A.S.M. a elaborat, în cadrul programului prioritar iniţial, direcţiile principale de cercetare pentru perioadele 1971-1975 şi 1976-1980, care au venit cu un plus de concretizare şi de concentrare a preocupărilor, în raport cu necesităţile de ordin practic şi cu ponderea reală a potenţialului de cercetare disponibil. În aplicarea consecventă a unei metodologii de plan bazată pe principiile enunţate A.S.M. a considerat oportună revizuirea direcţiilor principale adaptate programelor de cercetare. Astfel tematica de cercetare era axată în planurile tematice, ale perioadei 1971-1973 pe domenii de cercetare cum ar fi:

• Cercetare în domeniul igienei aerului: „Studiul efectelor poluării atmosferice asupra sănătăţii, în raport cu caracteristicile calitative şi cantitative ale poluării în principalele zone industriale şi urbane ale ţării.”
• Cercetare în domeniul igienei apei „Studiul calităţii apei principalelor bazine naturale ale ţării, utilizabilă ca apă potabilă pentru irigaţii. scopuri terapeutice şi de agrement, în raport cu influenţa acesteia asupra sănătăţii.
• Cercetare în domeniul reumatismului „Cercetări în vederea îmbunătăţirii profilaxiei infecţiei streptococice”
• Cercetări în domeniul hepatitelor. „Hepatite acute şi cronice”
• Cercetări în domeniul medicamentului „Cercetări privind obţinerea și introducerea în terapeutică de noi preparate farmaceutice”.

Pentru perioade mai mari, A.S.M. a considerat oportună revizuirea direcţiilor principale de cercetare iniţiale în care să se ţină cont de potenţialul de cercetare şi de baza tehnico-materială disponibilă, de necesitatea de soluţionare practică şi ştiinţifică şi de valorificare optimă a rezultatelor.

A.S.M. a acordat atenţie specială activităţii de inovaţie şi invenţie privitoare la tehnicile de investigare pentru diagnostic, privind aparatura şi instrumentalul medical.

Îmbunătățirea colaborării de cercetare între diversele colective din rețeaua Academiei de Medicină, unități ale Ministerului Sănătății și unele catedre din învățământul superior; coroborarea rezultatelor obținute, erau obiectivele din programul pentru perioadele 1971-1975 și 1976-1980.

Fundamentarea științifică a măsurilor pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu, de viață și de muncă:

• Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile.
• Ocritirea mamei și copilului.
• Prevenirea și combaterea bolilor cronice și degenerative. Studiul fazelor preclinice.
• Prevenirea și combaterea cancerului.
• Boli neuropsihice.
• Expertiză și recuperare a capacității de muncă.Biologia transplantului de organe. Cercetări în domeniul medicamentului și altor mijloace de diagnostic, profilaxie și tratament.
• Aspecte genetice și imunologice în patologia unor boli treansmisibile și netransmisibile.
• Optimizarea asisatenței medicale. Studii statistice și cercetări operaționale.
• Patologia buco-dentară.
• Aspecte medicale ale sistematizării centrelor populare urbane și rurale.
• Legislație sanitară. Studii documentare.

În cadrul preocupărilor se înscriau și obiectivele de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic ce urmau să fie asimilate în microproducție. În metodologia de aplicare a respectivelor obiective se avea în vedere: nota de prezentare; fișa ofertă, rapoarte de etapă, valoarea contractelor, proiecte de program.

În perioada 1974-1980, se menționează temele de cercetare ce se încadrau în obiectivele prevăzute de planul de cercetare aflat în coordonarea Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, teme ca:

• Programul prioritar de cercetare pentru medicamente de uz uman și zooveterinar, programul prioritar de cercetări privind protecția și valorificarea resurselor de apă etc.
• Valorificarea de noi resurse naturale și elaborarea: de noi materii prime;
• Elaborarea de materiale noi și înlocuitori, obținerea de noi vaccinuri antivirale; de peptone, albumine, globuline; de substanțe anticanceroase, antimetaboliți, alkilanți;
• Elaborarea de tehnologii noi, utilaje și instalații noi, și perfecționarea (modernizarea) celor existente;
• Perfecționarea planificării și conducerii asistenței medicale;
• Incidența și prevalența unor boli cronice și degenerative cu largă răspândire; optimizarea muncii personalului medico-sanitar și informațional în domeniul ocrotirii sănătății; stabilirea în perspectivă a necesarului de instituții, personal și prestații medicale;
• Îmbunătățirea calității și creșterea competivității produselor;
• Dezvoltarea științelor matematice, fizice, economice, medicale etc. și dezvoltarea biologiei transplantului (probleme de imunitate și conservare);
• Îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață, studii asupra poluării aerului; asupra poluării apelor cu radionuclizi; stabilirea concentrațiilor maxime admisibile de substanțe toxice industriale; studii asupra dezvoltării fizice și neuropsihice a tineretului.

În planul de cercetare în perioada 1976-1980 erau cuprinse 40 de teme de cercetare nominalizate. Temele de cercetare reprezentau preocupări de continuitate din cincinalul precedent cu un pronunțat caracter de noutate ce deschide noi domenii de investigare și de afirmare a cercetării științifice medicale. Rezultatele cercetărilor științifice efectuate au deschis noi domenii de investigare atât pentru cincinalul 1976-1980 cât și pentru perspectivele anului 1990 și în unele domenii ca de exemplu biologie celulară, genetică până în anul 2000.

Rezultatele dobândite în experiența de planificare și coordonare a cercetării științifice medicale pe baza unor concepții unitare de orientare au permis elaborarea obiectivelor și tematicii de cercetare pe cincinalele 1976-1980 și respectiv 1981-1985, caracterizate prin concentrarea eforturilor pe aceleași linii principale. Icluderea rezultatului cercetărilor în unele acțiuni organizate de Ministerul Sănătății cu privire la evaluarea situației, dinamicii și tendințelor stări de sănătate a populației, pentru stabilirea direcțiilor de orientare a programelor ocrotirii sănătății. Aplicarea acestora va contribui la îmbunătățirea continuă la toate nivelele. În perioada 1975-1980, contribuția adusă de cercetarea științifică a influențat scăderea mortalității generale, a morbidității prin boli ale aparatului respirator, cardiovascular, a sistemului nervos etc.

La nivelul anului 1992, cercetarea științifică medicală se realizează în 38 de institute, centre și colective de cercetare precum și la nivelul institutelor de învățământ medical superior, cu un total de 1400 de cercetători. Aceștia au abordat o tematică constând din 691 teme studiate în cursul anului 1992, din care s-au încheiat contracte de cercetare cu Academia de Științe Medicale pentru 25 de teme cu caracter fundamental, 65 de teme cu caracter predominant aplicativ și s-au adăugat 15 teme de cercetări din domeniul farmacologiei.

Teme ale planului de cercetare medicală pe anul 1992 s-au încadrat în principalele direcții formulate de Academia de Științe Medicale:

1. Promovarea și protecția sănătății întregii populații
2. Promovarea și protecția unor grupe particulare de populație
3. Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile
4. Prevenirea și combaterea bolilor cronice
5. Optimizarea acțiunilor de ocrotire a sănătății
6. Realizarea de medicamente și aparatură medicală
7. Cercetare fundamentală.

În perioada 1990-1993, Academia de Științe Medicale desfășura o serie de proiecte de cercetare științifică în domeniul medico-farmaceutic la care au participat toate institutele și centrele de cercetare, universitățile de medicină și farmacie, etc. Proiectele abordate în perioada respectivă au fost:

• Identificarea și combaterea factorilor de risc din mediul ambient
• Promovarea și îmbunătățirea stării de sănătate a copilului
• Program complex de protecție și promovare a sănătății muncitorilor
• Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile
• Prevenirea și combaterea bolilor cardiovasculare
• Prevenirea și combaterea cancerului
• Cercetări privind posibilitățile de asigurare a unor noi mijloace terapeutice în corelație cu cerințele ocrotirii sănătății